Centuri, demersuri, poduri şi regulamente...

 
Municipiul Sighişoara a găzduit în data de 4 august a.c. dezbaterea publică a raportului privind impactul asupra mediului pentru proiectul “Realizare variantă de ocolire Sighişoara – faza SF”. În aceeaşi zi a avut loc o dezbatere publică similară la Primăria Albeşti.
Redăm în continuare datele esenţiale ale investiţiei, pentru ca sighişorenii să ştie în ce constă în mod concret proiectul şi care este efectul direct şi imediat asupra lor.
Valoarea investiţiei este de 40 milioane Euro din care 75% provin din Fonduri Europene respectiv 25% de la bugetul de stat. În această sumă sunt incluse şi exproprierile pentru proprietarii terenurilor aflate pe traseu, în baza evaluării acestora de către experţi ANEVAR.
Lungimea şoselei este de 13 km şi 57 m, începând înainte de intrarea în comuna Albeşti ieşind din nou în DN 13 între Soromiclea şi Biserica Evanghelică din Hetiur. Va avea lăţimea de 10 m şi două benzi de circulaţie. Proiectul tehnic este executat de Halcrow Romania şi are termen de predare noiembrie 2011. Lucrările se vor desfăşura în perioada 2012 – 2013, pentru ca în 2014 centura să fie funcţională.
Proiectul şoselei prevede două sensuri giratorii: unul la intrarea din DN13 înainte de Albeşti altul la ieşirea în DN13, un pasaj peste calea ferată şi un pod nou peste Târnava Mare în zona Staţiei de tratare a apei. Se va contrui o intersecţie în zona Rusu, care va deservi traficul greu din şi spre SC Siceram SA dar şi două drumuri de serviciu, de o parte şi alta a şoselei pentru circulaţia adiacentă. Vor fi amenajate şi două parcări staţionare: una în zona Rusu, cealalată în zona Staţiei de tratare a apei.
Pentru a ajunge aici au fost parcurse multe etape, începând încă din 1998, când s-a realizat primul studiu de fezabilitate, reluat după anul 2000, când s-au întocmit o serie de documentaţii pentru Ministerul Transporturilor. Acestea au conţinut mai multe propuneri de traseu, unele din ele presupunând chiar joncţiunea în zona Corneşti cu şoseaua care urma să se construiască dinspre Agnita. De asemenea, tot la începutul anilor 2000 au fost realizate studii ale căror concluzii şi propuneri de soluţii au fost integrate în Strategia de dezvoltare a judeţului Mureş şi, ulterior, în Strategia de dezvoltare a localităţii. În 2004 proiectul centurii era pe masa ministrului Miron Mitrea – cel care a făcut mai mult pentru Sighişoara decât orice parlamentar local – alături de cel al locuinţelor pentru tineri şi al reabilitării rutiere. De aceea, prezentarea acestui proiect ca realizare din mandatul cuiva care a intrat în politică în anul 2008 este un neadevăr flagrant.
Din păcate, acesta se adaugă multor altor încercări de a-şi atribui „iniţierea unor demersuri”, când în realitate nu sunt decât vorbe: bani pentru spital, bani pentru grădiniţa din Bărăgan, bani pentru podul peste pârâul Şaeş, bani pentru Cetate. Dintre ele, cea mai strigătoare la cer este încercarea de a-şi atribui meritul pentru obţinerea de către Sighişoara a Premiului Europei. Fiecare dintre acestea a fost praf aruncat în ochii oamenilor, pentru simplu motiv că nu s-a dorit să se realizeze cu adevărat ceva pentru sighişoreni, ci doar să se arăte că autorităţile locale nu au făcut nimic, deşi „noi am iniţiat demersurile necesare” (lucru subliniat de două ori într-un text apărut în JSR nr. 712 la pagina de Analize şi sinteze, şi încă de câteva ori în restul publicaţiei). Din respect pentru adevăr, trebuie să menţionăm o modificare a proiectului iniţiat de municipalitate, pe care o datorăm demersurilor ulterioare ale domnilor parlamentari: includerea comunei Albeşti în proiectul actual, lucru care nu era stringent şi care a dus la o creştere consistentă a costurilor Centurii Sighişoarei. Este evident că această modificare nu are la temelie interesul sighişorenilor – dimpotrivă, ei nu au decât de pierdut.
Şi, pentru că JSR este doldora de „ştiri” cărora însă de mult le-a dispărut prospeţimea, ne permitem o remarcă la adresa editorialului, al cărui titlu conţine inexactităţi şi de formă, şi de fond. El ar fi trebuit să sune aşa: În sfârşit, s-a alocat o treime din banii necesari pentru podul peste pârâul Şaeş (puţin mai mult de o treime, dar tot insuficient, şi este ineficientă alocarea a numai 300.000 faţă de 800.000 lei). De câţiva ani dorim să realizăm atât aceste lucrări, cât şi cele de reabilitare a străzilor din zonă, dar în bugetul de stat nu se găsesc bani pentru Sighişoara. Recent am propus Consiliului Local contractarea unui împrumut pentru realizarea acestor lucrări, însă colegii domnilor parlamentari s-au opus cu îndârjire. După câteva luni – nicidecum „la scurt timp” – am fost în audienţă la dl. Boc împreună cu dl. Başa pentru a solicita finanţarea proiectului pentru pod şi pentru drumuri, în valoare de 1.500.000 lei. După cum scrie în publicaţia domniei sale, domnul senator „m-a luat alături” (formulare aparent nevinovată, dar care are scopul de a sugera cititorului superioritatea sa) la acea audienţă, însă i-aş fi fost mult mai recunoscător dacă nu ar fi fost altceva decât o mascaradă destinată sighişorenilor: din fondul de rezervă al Primului Ministru se dau 300.000 lei, cu care însă nu se poate demara nimic. Această situaţie este anticipată de fapt, de domnul senator: ”Ar fi păcat să se întârzie începerea demersurilor, pentru că orice întârziere va duce la intrarea într-o nouă iarnă a podului în această stare de degradare”. Oricine ştie că nu poţi să organizezi licitaţii sau să angajezi lucrări dacă nu ai asigurat integral finanţarea. Scenariul este cunoscut, a mai fost folosit în cazul grădiniţei şi în cel al centralei termice din Bărăgan.
În ceea ce priveşte articolul privind Regulamentul de parcare, acces şi trafic în Cetate, pe lângă o droaie de inexactităţi grosolane şi o exprimare defectuoasă remarcăm „esenţa” problemei, extrasă de reporter: intervenţia neregulamentară a unui avocat şi problema „personalului autorizat”. Îi recomandăm să parcurgă cu atenţie materialul pe care îl comentează. În ceea ce priveşte conţinutul Regulamentului (care a fost propus încă de la finalizarea lucrărilor în Cetate şi abia după multe încercări ale Executivului a fost aprobat de consilieri), poate fi consultat de sighişoreni pe site-ul www.sighisoara.org.ro sau la avizierul Primăriei.
 
LISTA  PROPRIETARILOR DIN
ZONA „DRUM CENTURĂ OCOLITOARE”
 
Taub Andreas - Sat Hetiur nr. 151 - 10,3700 ha; Kantor Zoltan (Împutrnicit Szasz Paraschiva) - Sighişoara, str. Morii nr. 13 - 0,4493 ha; Noti Constantin - Sighişoara, str. Morii nr. 13 - 3,56 ha; Cozac Toader - Hetiur nr. 311 - 0,16 ha; Leicu Elena - Hetiur nr. 71 - 0,78 ha; Câmpean Vasile - Hetiur nr. 62 - 0,68 ha; Marinaţu Elena - 0,45 ha; Raţ Alexandru - Hetiur nr. 183 - 0,45 ha; Oprea Gheorghe - Hetiur nr. 346 - 0,46 ha; Dudaş Ioan - Hetiur nr. 223 - 0,46 ha; Doca Aurica - Hetiur nr. 107 - 0,46 ha; Iliuţă Sanda - Hetiur nr. 104 - 0,46 ha; Pop Elena - Hetiur nr. 271 - 0,46 ha; Vîngărzan Ioan Marin - Hetiur nr. 29 - 0,45 ha; Deac Floarea - Hetiur nr. 349 - 1,37 ha; Tomuleţ Ioan - Hetiur nr. 50 - 0,46 ha; Gagy Andrei - Hetiur nr. 40 - 0,47 ha; Ţagă Florin - Hetiur nr. 222 - 0,47 ha; Deac Elena - Hetiur nr. 95 - 1,62 ha; Ghebenei Ioan - Hetiur nr. 325 - 0,42 ha; Stoica Viorica - Hetiur nr. 59 - 0,42 ha; Oprea Floarea - Hetiur nr. 325 - 0,30 ha; Cornea Ecaterina – Sighişoara - 0,31 ha; Horvath Maria – Sighişoara - 0,78 ha; Protopopiatul Ortodox Român - Sighişoara, str. Anton Pann nr. 8 - 26,00 ha; Ţifrea Gheorghe - Sighişoara, str. Şt. O. Iosif nr. 6 - 0,72 ha; Radovici Elena (decedată) -
Fiica Frenţiu Marioara - Cluj Napoca, str. Aleea Peana nr. 3, ap. 21 - 3,79 ha; Haidu Maria - Hetiur 256 - 5,00 ha; Oprea Mihail – Hetiur - 1,95 ha; Ţepeş Ana – Hetiur - 2,20 ha; Câmpeanu Nicolae - Hetiur nr. 135 - 1,27 ha; Cohuţ Ana - Sighişoara, Păstorilor nr. 21A - 3,45 ha; Câmpean Mihail - Hetiur nr. 287 - 1,41 ha; Raţ Alexandru - Hetiur nr. 184 - 4,15 ha; Klemm Renate - Germania, Geretsried, Bohmerwaldstr. Nr. 9/a - 5,28 ha; Werner Gerold Cseh de Sternheim - 17,33 ha; Misselbacher Thea Gertraud - Sighişoara, str. M. Eminescu nr. 18 - 20,20 ha; Păcală Olimpia - Sighişoara, str. Mircea Vodă nr. 22 - 2,52 ha; Mosora Alexandrina - Cluj-Napoca, str. Unirii nr. 4, ap. 27 - 8,58 ha; Bogolea Mihai - Albeşti, str. Poeniţei nr. 16 - 1,89 ha; Rondolean Victor - Sighişoara, str. H. Teculescu nr. 59 - 7,41 ha; Szabo Alexandru - 3,05 ha; Pintea Maria - Sighişoara, str. Şt. O. Iosif nr. 21 – 2,00 ha; Deleanu Maria (fiu Deleanu Ioan) - Sighişoara, str. Nicolae Iorga nr. 2/A - 1,13 ha; Moldovan Ştefan - Sighişoara, str. Vasile Lupu nr. 3 – 1,12 ha.
N.B. Lista cuprinde persoanele împropietărite prin aplicarea legilor fondului funciar. În timp ,e posibil să fi intervenit modificări datorate eventualelor tranzacţii care au avut loc.
 
                                                                                                Ioan Dorin DĂNEŞAN
                                                                                                Primarul municipiului Sighişoara
 
           
 
Postat in -16. AUG, 2011.

[... inapoi la prima pagina]