*Editeaza *EditeazaAdauga sub*pagina Adauga sub*paginaSterge Sterge

Denumire:
Prezentare generala
Se afiseaza in portleti:
LeftMenu, SubMenu
Descriere:
Prezentare generala
:
26/11/2020ultima actualizare
Meta Keywords:
Mostenire securitatea:
doar pe pagina curenta
Publica pagina:
Da
Cheie unica:
23B72E35210965D0C225783100321F09
00001AAE
Perioada publicare:
-
ID Sortare:
100
Permite comentarii:
Indexeaza pt. cautare:
motor intern de cautaremotoare externe de cautare
Categorie:
Icon:
Imagine prezentare:
Selectati un fisier
Link:
/[THISDB]/pagini/prezentare+generala-00001AAE
<div style="text-align: center"><strong>AŞEZAREA GEOGRAFICĂ</strong></div>

<div>&nbsp;</div>

<div>
<div>&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;</div>

<div>
<div style="text-align: justify;">&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; Sighişoara este situată &icirc;n centrul ţării, pe r&acirc;ul T&acirc;rnava Mare, &icirc;n sud-estul judeţului Mureş fiind un important nod rutier şi&nbsp; de cale ferată.&nbsp; Aparţine Regiunii de dezvoltare ADR Centru.&nbsp;</div>

<div style="text-align: justify;">&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; Coordonatele geografice ale localităţii sunt: 24&deg;46&rsquo;40&rdquo; longitudine estică şi 46&deg;12&rsquo;40&rdquo; latitudine nordică.<o:p></o:p></div>
</div>
</div>

<div style="text-align: justify;">&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; Situ&acirc;ndu-se &icirc;n partea centrală a ţării distanţele p&acirc;nă la principalele localităţi de interes economic, administrativ, cultural şi turistic nu sunt prea mari: 297 km p&acirc;nă la Bucureşti, 120 km p&acirc;nă la Braşov, 156 km &ndash; Cluj-Napoca, 54 km &ndash; T&icirc;rgu Mureş, 40 km &ndash; Odorheiu Secuiesc.&nbsp;</div>

<p>&nbsp;</p>

<p>&nbsp;</p>

<hr />
<p style="text-align: center;">&nbsp; <strong>RELIEFUL</strong></p>

<div>
<div style="text-align: justify;">&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; Relieful Sighişoarei, parte din vechea platformă a Mării Panonice, existentă cu sute de milenii &icirc;n urmă, este tăiat &icirc;n terase de curgere fără ast&acirc;mpăr a apelor T&acirc;rnavei şi ale afluenţilor săi.<o:p></o:p></div>
</div>

<div style="text-align: justify;">&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; Micromorfologia &icirc;i conferă Sighişoarei rolul de poziţie cheie pe Valea T&acirc;rnavei Mari, ea fiind un punct de intersecţie al principalelor drumuri prin care mai ales &icirc;naintea dezvoltării mijloacelor de transport, erai obligat să treci, fapt care explică importanţa strategică a vechii cetăţi, iar tranzitul comercial a contribuit la ridicarea sa economică.</div>

<div>
<div style="text-align: justify;">&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; &Icirc;n valea largă a T&acirc;rnavei Mari, pe un teren accidentat de forma unei căldări, se ridică Dealul Cetăţii de pe care coboară oraşul, &icirc;ntinz&acirc;ndu-se dinspre nord-vest spre sud-est. Dealul Cetăţii (425 m) &icirc;ncoronat de Cetatea Medievală este &icirc;nconjurat de alte dealuri mai &icirc;nalte, aşezate ca un imens amfiteatru natural: spre nord, Dealul Gării (528 m); spre vest Hula Daneşului şi Dealul Stejăriş (524 m); spre sud Lunca Poştei, care urcă spre Dealul din Mijloc (511 &ndash; 603 m), iar spre est, Dealul Brădet (524 m). <o:p></o:p></div>
</div>

<div>
<div style="text-align: justify;">&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; Dispoziţia vetrei oraşului se face pe c&acirc;teva nivele de altitudine &ndash; &icirc;ntre 350m pe lunca T&acirc;rnavei Mari şi 475m pe Dealul din Mijloc. Diferenţa de &icirc;nălţime &icirc;n zona oraşului, de la nivelul T&acirc;rnavei, este de aproximativ 110 m, astfel că Dealul Cetăţii domină &icirc;ntreaga vale din amonte a T&acirc;rnavei Mari. <o:p></o:p></div>
</div>

<div style="text-align: justify;">&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; Dealul Gării, Platoul Breite (Stejăriş) şi Hula Daneşului, sunt locurile preferate de odihnă şi agrement ale oraşului. &Icirc;n aceste zone se practică un turism de recreere, care reconstruieşte o punte de legătură &icirc;ntre om şi natură, oferindu-i acestuia posibilitatea ca, &icirc;ntr-un cadru nou, să se elibereze de presiunea vieţii de zi cu zi.</div>

<hr />
<div style="text-align: center;">&nbsp; <strong>CLIMA&nbsp;</strong></div>

<div>
<div>&nbsp;</div>

<div>
<div style="text-align: justify;">&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; Prin poziţia sa geografică, Sighişoara se &icirc;ncadrează &icirc;n tipul climatic al Podişului Transilvaniei, aparţin&acirc;nd sectorului cu climă temperat &ndash; continental moderată, prezent&acirc;nd c&acirc;teva particularităţi, &icirc;n funcţie de aspectul deluros al regiunii şi de culoarul mai cobor&acirc;t al T&acirc;rnavei Mari, care influenţează asupra regimului termic şi al precipitaţiilor, conduc&acirc;nd la inversiuni de temperatură, frecvenţa ceţurilor şi a curenţilor pe culoar.<o:p></o:p></div>
</div>

<div style="text-align: justify;">&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; Temperatura medie anuală este de 8,2&deg;C, valoare ce indică un potenţial termic redus şi care scoate &icirc;n evidenţă climatul destul de răcoros.</div>

<div style="text-align: justify;">&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; Precipitaţiile medii anuale se &icirc;nscriu &icirc;ntre 650-700 mm/an. Lunile cele mai ploioase fiind mai-iunie (&icirc;n medie 90-100 mm/mp), iar cele mai secetoase, noiembrie-decembrie (20-30 mm/mp). Ploile torenţiale nu au un caracter prea accentuat.</div>

<div>&nbsp;</div>

<div>
<div>
<div>&nbsp;</div>

<hr />
<div style="text-align: center;"><strong>&nbsp; VEGETAŢIA ŞI FAUNA</strong></div>

<div>&nbsp;</div>

<div>
<div style="text-align: justify;">&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; &Icirc;n str&acirc;nsă dependenţă de relief, clima şi sol, &icirc;n această zonă s-a format o vegetaţiei aparţin&acirc;nd ca şi tip pădurilor de foioase. O climă propice, &icirc;n general umedă, favorizează o puternică dezvoltare a vegetaţiei naturale.<o:p></o:p></div>
</div>

<div>
<div style="text-align: justify;">&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; Fondul forestier al municipiului Sighişoara se &icirc;ntinde pe 4985 ha din care 2% sunt răşinoase, 35% fag, 32% gorun-stejar, 28% diverse (carpen, arţar, paltin, frasin, alun, tei), iar 3% esenţe moi (plop, salcie, arin, mai rar mesteacăn), &icirc;n luncile r&acirc;urilor, inundate periodic, cu o umiditate ridicată.<o:p></o:p></div>
</div>

<div>
<div style="text-align: justify;">&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; Amatorii de curiozităţi botanice pot &icirc;nt&acirc;lni &icirc;n regiunea Sighişoarei arbori şi plante mai puţin obişnuite. Pe platoul Stejăriş se găsesc stejari falnici &ndash; declaraţi monumente ale naturii &ndash; care, după părerea oamenilor de ştiinţă, ar fi ultimii reprezentanţi ai pădurii &ldquo;rom&acirc;nilor şi pecenegilor&rdquo; (silva blachorum et bissenorum) de care aminteşte diploma acordată saşilor de regele Andrei al II-lea al Ungariei &icirc;n anul 1224. Oricum, la un stejar răsturnat de v&acirc;nt s-au numărat peste 700 cerculeţe, ceea ce indică o respectabila v&acirc;rstă. Tot &icirc;n jurul oraşului au fost aclimatizaţi arbori originari din Extremul Orient. Astfel, un arbore mai rar ca Ginkgo-biloba, considerat ca fiind originar din China de vest, a găsit condiţii climatice prielnice şi aici. O orhidee, Cypripedium calceolus, numită de localnici Papucul doamnei, creşte &icirc;n pădurile din valea T&acirc;rnavei Mari &icirc;ntre Sighişoara şi comuna Daneş. Tot &icirc;n apropierea oraşului se găsesc tufe de migdal pitic, o specie de conifere cu frunze căzătoare, &ldquo;larice&rdquo;, care creşte obişnuit la altitudini de peste 1000 m, dar care se simte bine şi pe Hula Daneşului, la o altitudine de 500 m. &Icirc;n sf&acirc;rşit, vara st&acirc;rneşte curiozitatea o specie de viorele albe, care contrastează plăcut cu cele obişnuite.<o:p></o:p></div>
</div>

<div style="text-align: justify;">&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; Fauna, bogată &icirc;n v&acirc;nat cu păr, oferă mari satisfacţii v&acirc;nătorilor, care se laudă, pe drept, cu trofee premiate la expoziţii internaţionale (căpriori, cerbi, mistreţi, lupi, urşi), iar colecţionarii de fluturi găsesc aici o specie rară, fluturele de sidef (Argynius laodice).</div>
</div>

<div>&nbsp;</div>

<div>
<hr />
<div>
<div style="text-align: center;">&nbsp; <strong>HIDROGRAFIA&nbsp;</strong></div>

<div>&nbsp;</div>
</div>
</div>

<div style="text-align: justify;">&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; Apele de suprafaţă aparţin &icirc;n ansamblu bazinului hidrografic al T&acirc;rnavei Mari.</div>

<div style="text-align: justify;">&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; Principalul curs de apă care drenează teritoriul este T&acirc;rnava Mare cu direcţie de curgere est &ndash; vest. T&acirc;rnava Mare străbate oraşul de la confluenţa cu Valea Naghirocului p&acirc;nă la confluenţa cu Valea Cetăţii, la Venchi, pe o distanţă de aproximativ 15 km.</div>

<div style="text-align: justify;">&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; Albia majoră a T&acirc;rnavei Mari prezintă o extindere mai mare la Albeşti, la Sighişoara albia traversează un culoar cu aspect de defileu, foarte pitoresc pentru vechiul burg, dar str&acirc;mt pentru marile viituri ca acelea din 1970 şi 1975.</div>

<div style="text-align: justify;">&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; Oraşul Sighişoara este brăzdat de văi ad&acirc;nci, iar dinspre sud de r&acirc;uleţe şi p&acirc;raie capricioase: Valea Şaeşului, Valea Dracului, Valea C&acirc;inelui, Valea Şapartocului şi Valea Scroafei. Acestea sunt aproape secate primăvara şi toamna şi involburate de viituri primăvara. Dintre acestea doar r&acirc;ul T&acirc;rnava Mare, Valea Şaeşului şi Valea C&acirc;inelui au debit permanent.</div>

<div style="text-align: justify;">&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; Actualmente &icirc;n Sighişoara exista un singur luciu de apă amplasat &icirc;n partea de NV a intravilanului, Lacul Şercheş cu o suprafaţă de cca. 0,8 ha.</div>

<div>&nbsp;</div>

<div>&nbsp;</div>

<div>&nbsp;</div>

<div>
<div>
<hr />
<div style="text-align: center;">&nbsp; <strong>POPULAŢIA</strong>&nbsp;</div>

<p>&nbsp;</p>

<div style="text-align: justify;">&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; Populaţia Sighişoarei era la recensăm&acirc;ntul din 2002 de 32.304 locuitori, din care <strong>15.273 bărbaţi</strong>, reprezent&acirc;nd un procent de 47,28% şi <strong>17.031 femei</strong>, &icirc;nsum&acirc;nd un procent de 52,72%. Satul aparţinător, Hetiur are o populaţia stabilă de 1.126 locuitori.<o:p></o:p></div>

<div style="text-align: justify;">&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; Populaţia stabilă, &icirc;n anul 2009, conform bazei de date a Serviciului Public Comunitar de Evidenţă&nbsp; a Populaţiei, este de <strong>35.950 locuitori</strong>, din care <strong>17.296 bărbaţi</strong>, reprezent&acirc;nd un procent de 48,12%&nbsp; şi <strong>18.654 femei</strong>, &icirc;nsum&acirc;nd un procent de 51,88%. Numărul populaţiei s-a modificat faţă de anul 2008, c&acirc;nd erau &icirc;nregistrate 36.165 de persoane, din care 17.416 bărbaţi şi 18.749 femei. <o:p></o:p></div>

<div>&nbsp;</div>

<div><strong>Structura etnică:</strong><o:p></o:p></div>

<div><strong>Rom&acirc;ni &ndash; 76,5 %</strong></div>

<div><strong>Maghiari &ndash; 18,22 %</strong></div>

<div><strong>Germani &ndash; 1,61 %</strong></div>

<div><strong>Romi &ndash; 3,41 %</strong></div>

<div><strong>Alte naţionalităţi &ndash; 0,26 %.</strong><o:p></o:p></div>

<div><strong>Distribuţia pe culte religioase:</strong><o:p></o:p></div>

<div><strong>Ortodocşi &ndash; 76,2 %</strong><o:p></o:p></div>

<div><strong>Romano-catolici &ndash; 4,64 %</strong><o:p></o:p></div>

<div><strong>Greco-catolici &ndash; 0,79 %</strong><o:p></o:p></div>

<div><strong>Reformaţi &ndash; 6,59 %</strong><o:p></o:p></div>

<div><strong>Unitarieni &ndash; 3,35 %</strong><o:p></o:p></div>

<div><strong>Evanghelici &ndash; 1,58 %</strong><o:p></o:p></div>

<div><strong>Baptişti &ndash; 0,57 %</strong><o:p></o:p></div>

<div><strong>Penticostali &ndash; 1,04 %</strong></div>

<div><strong>Alte culte &ndash; 5,2 %</strong></div>
</div>
</div>
</div>
</div>

<p>&nbsp;</p>
}); try {createAttachments (arrAttachments);} catch (e) {}

Fisiere
Template:Portal-Sighisoara-Default
Imagine banner:
Page CSS class:
Portleti regiune Top:
Banner

Portleti afisati:Banner, Bottom, Brothers, LeftMenu, Main, Sections
Portleti regiune Left:
LeftMenu, Brothers

Portleti regiune Middle:
Main

Portleti regiune Right:


Portleti regiune Bottom:
Bottom

dspFiles:
120D64AAD2FD2DBEC22581EE0032C9C9/$FILE/Harta_EU.jpg
6B836DFA44F74AA7C22581EE0032C9DB/$FILE/Harta_Romania1.jpg
202DCED2B9760001C225860D0036BCDA/$FILE/bugetare.png
dspImages:
120D64AAD2FD2DBEC22581EE0032C9C9/$FILE/Harta_EU.jpg
6B836DFA44F74AA7C22581EE0032C9DB/$FILE/Harta_Romania1.jpg
202DCED2B9760001C225860D0036BCDA/$FILE/bugetare.png
Ordonare:
120D64AAD2FD2DBEC22581EE0032C9C9:Harta_EU.jpg; 6B836DFA44F74AA7C22581EE0032C9DB:Harta_Romania1.jpg; 202DCED2B9760001C225860D0036BCDA:bugetare.png; 120D64AAD2FD2DBEC22581EE0032C9C9/$FILE/Harta_EU.jpg; 6B836DFA44F74AA7C22581EE0032C9DB/$FILE/Harta_Romania1.jpg; 202DCED2B9760001C225860D0036BCDA/$FILE/bugetare.png120D64AAD2FD2DBEC22581EE0032C9C9:Harta_EU.jpg; 6B836DFA44F74AA7C22581EE0032C9DB:Harta_Romania1.jpg; 202DCED2B9760001C225860D0036BCDA:bugetare.png; Harta_EU.jpg; Harta_Romania1.jpg; bugetare.png

Afisare pe pagina:Continut HTMLHTML:Continutul din editorul HTML
Frame-ul in care se deschide:frame-ul curent
Atasamente afisabile:sortare:alfabetic, crescator
Imagini afisabile:sortare:alfabetic, crescator
Baza de date:portal/Sibiu/Medias/portal.nsf
Nume element:
Tip element:forma
Parametrii aditionali: clasa CSS aditionala an start
Selectati fisierul:Selectati un fisier
Link pagina redirect (completati sau selectati din harta site-ului):
Afiseaza in lista de copii a parintelui:Da
Ce se afiseaza pentru copil:
DenumireImagine: Atasati un fisier!
Atribute imagine:
Text aditional:
Sorteaza intrari:Dupa ordinea din meniu (By menu order, ascending)
ImplicitCurent
Acces public de citire/scriere:
da
Drept de citire):
Drept de modificare:
Drept de rezolvare:

Drept de administrare:
[ADMIN]