Sighişoara Film Festival 2010

"> float: left" alt="SFF" src="images/stories/Primaria/SFF.jpg" width="116" height="166" />Evenimentul a fost organizat de Fundaţia Română pentru Educaţie şi Educatori în parteneriat cu Municipiul Sighişoara cu sprijinul Asociaţiei  Turistice Sighişoara, Centrului  Naţional al Cinematografiei.
Pentru a doua ediţie, organizatorii şi-au propus  extinderea conceptului de gală a filmului premiat spre orizonturi europene, crearea unui cadru optim în care publicul roman şi turiştii pot compara viziuni artistice de înaltă clasă şi valoare cinematografică, formarea publicului pentru o experienţă artistică completă.


Tragând linie, Festivalul de Film de la Sighişoara din acest an a numărat 5 zile de film, 14 lung-metraje româneşti, 5 lung-metraje şi 5 scurt-metraje internaţionale, 8 scurt-metraje româneşti şi 12 filme în cadrul zilei ungureşti (4 lung-metraje şi 8 scurt-metraje).
Paralel, Sighişoara a găzduit în cadrul festivalului workshopuri şi ateliere pentru copii susţinute de "Cloud Factory", workshopuri, conferinţe şi discuţii ţinute de Media Desk şi Microsoft România. Ca şi anul trecut Microsoft a iniţiat un concurs “99 de secunde”, workshop de film digital cu finalitate: participarea la Imagine Cup 2011; Câştigătoarea a fost Ana Mares, 17 ani din Bucureşti cu filmul Cum să schimbi lumea în 99 de secunde - (Foarte) Scurt Metraj.
Festivitatea de închiderea a Festivalului de Film de la Sighişoara a avut loc sâmbăta, 26 iunie. În închidere a fost vizionat filmul "Concertul" de Radu Mihăileanu, iar apoi spectatorii au participat la un concert extraordinar al trupei Sensor care a mixat pe imagini din filmele prezente în festival.
Sighişoara Film Festival şi-a propus să aducă în faţa publicului filmele româneşti premiate în 2009 şi filmele internaţionale premiate la festivaluri internaţionale de categoria I precum: Cannes, Berlin, Locarno şi Oberhausen. Publicul prezent la proiecţii a avut ocazia unică de a urmări filme precum "The Milk of Sorrow", "She, a Chinese", "Ketamin", "Believe", "Please say something", "Nora" sau "A letter to Uncle Boonmee" - pelicule care nu au fost difuzate în România în cinematografe, multe dintre ele în avampremieră naţională. Şi printre filmele româneşti s-au numărat două avampremiere, "Medalia de onoare" şi "Nuntă în Basarabia", două filme care, deşi au fost premiate în 2009, nu au rulat încă în cinematografele din România.
Printre invitaţii pe care Sighişoara Film Festival i-a găzduit în perioada 22-27 iunie se numară nume celebre precum: Nae Caranfil, Mihai Bendeac, Mirela Zeta, Vivi Dragan Vasile, Gabriel Cotabiţă, Gabriela Dinică (soţia regretatului actor Gheorghe Dinică), Mihai Chirilov (director artistic TIFF), Andrei Dăscălescu (regizor), Paul Negoescu (regizor), Ferenc Moldovanyi (regizor, Ungaria), Andreea Gramosteanu, Nicoleta Mânzu Hâncu, Andrei Gruzniczki, Ioana Barbu (actriţă), Dan Ratiu (producator), Diana Cavaliotti (actriţă), Dan Burlac (producator), Alessandro Bataglinni (rezident Leeds International Film Festival), Napoleon Helmis (regizor), Vlad Logigan (actor), Radu Iacoban (actor), M. Toth Geza (Ungaria), Nemes Gyula (Unjgaria) şi Maureen Prins (Olanda).
În ciuda vremii neprielnice, proiecţiile din Piaţa Cetăţii au fost un adevărat succes. La deschidere, când a rulat "Eu cand vreau să fluier, fluier", au fost aproape 700 de oameni, în ciuda faptului că afară picura. "Eu cand vreau să nu ploua, nu ploua", a titrat presa a doua zi şi într-adevăr, măcar în seara deschiderii, ploaia a ţinut cu noi şi nu ne-a alungat spectatorii. La "Amintiri din epoca de aur", în ciuda orei târzii, au rămas totuşi în piaţă 400-500 de oameni. Seara dedicată lui Gheorghe Dinică  a strâns aproape 600 de spectatori în Piaţa Cetăţii.
Open chat-urile au acoperit subiecte cinematografice de la cele mai practice până la dezbateri de  teorie critică: Microsoft a propus distribuitorilor români conceptul de Silver Light, o modalitate inovatoare de promovare a filmelor, şi, nu în ultimul rând, cineaşti români şi străini vor avea ocazia să poarte discuţii deschise într-un cadru neconvenţional.
Din păcate, sighişorenii nu au profitat de ocazia  de a descoperi alături de regizorii şi actorii filmelor prezente în festival  secrete ale muncii acestora, adică ceea ce înseamnă “filmul din spatele filmului”.
Din această perspectivă, prima concluzie ar fi că Sighişoara a trecut indiferentă pe lângă acest eveniment cu anvergură internaţională – secţiunea Ţară invitată Ungaria a dat cu prisosinţă o astfel de dimensiune manifestării prin prezenţa masivă a realizatorilor producţiilor prezentate în cea de-a doua zi a festivalului.
Deşi anunţată, atitudinea  presei locale aparţinând trustului SON – care a decis să ignore acest eveniment - a lăsat un gust amar atât organizatorilor cât şi presei regionale sau naţionale, prezente la festival. Să ai la Sighişoara pe Nae Caranfil, Vlad Păunescu, Dan Raţiu, Vivi Drăgan Vasile, Nap Toader, Radu Gabriel, Vlad Logigan, Adrian Titieni şi alte nume prestigioase ale cinematografiei româneşti, ca să nu mai spunem de prezenţa doamnei Gabriela Dinică – a cărei discreţie în viaţa publică este de notorietate – la Secţiunea „In Memoriam Gheorghe Dinică” – şi să nu profiţi în a lua,  gratuit,  imagini, interviuri etc., este, până la urmă pierderea lor şi a publicului căruia i se adresează. A fost până la urmă un eveniment al Sighişoarei, o oportunitate de  aducere în centrul atenţiei lumii culturale a oraşului nostru şi este cel puţin ciudat ca acest lucru să nu fie nici măcar menţionat dacî nu prezentat pe larg în presa locală. Fiecare înţelege să-şi facă meseria cât de profesionist poate şi cu cât de multă obiectivitate crede. Este păcat însă că lăsăm orgoliul să primeze în astfel de situaţii care ar putea  fi valorificate în interesul comunităţii locale.
În concluzie,cinci zile capricioase de iunie în care „Filmul laureat a stat în Cetate”, cum aprecia la deschidere dl. Adrian Titieni, directorul festivalului, înscriind pe agenda culturală sighişoreană, o nouă manifestare  de  excepţie care se doreşte a se reedita cu o amploare din ce în ce mai mare în anii ce vor urma când sperăm că atât vremurile cât şi vremea vor fi mai prielnice.

 

Page Reader
Press Enter to Read Page Content Out Loud Press Enter to Pause or Restart Reading Page Content Out Loud Press Enter to Stop Reading Page Content Out Loud